miercuri, 25 mai 2016


Jurnalul ăsta este foarte, dar foarte scurt. În mare parte pentru că ziua a fost extrem de comprimată – între efervescența ultimelor pregătiri, alergatul cu bagajele prin ploaie până la mașină și emoția pășirii într-o nouă țară, timpul a trecut extraordinar de repede. Parcă mai ieri luam decizia de a porni în această minunată aventură, unde aveam să trec de la înălțimile celui mai înalt vârf continental spaniol la căldura și pustiul deșertului marocan. Și uite că ziua aceea a venit – deși “ieri” a fost acum mai bine de 7 luni :)))
________________________________________________________

Când: mai 2016
Unde: Malaga și Benalmadena, Spania
Parteneri de tură: voluntari (sau nu) ai Asociației Oxigen
Transport: avion și mașină închiriată
Cazare: Hotel San Fermin***
Highlights: plaja Mării Mediterane
In cateva cuvinte: zbor Bucuresti-Malaga, mancare indiană, Marea Mediterană
__________________________________________________________

Am plecat din București pe o ploaie măruntă și deasă. Parcă plângea țara cu lacrimi de crocodil că un grup de 25 de oameni muntomani și iubitori de călătorie au ales să se aventureze într-o nouă experiență! Ne-am întâlnit cu toții în aeroport, cu multă bucurie în suflet și mâinile pline de bagaje. O să stăm împreună următoarele două săptămâni … și o să fie fun :D!

Zborul a durat undeva aproape de 4 ore. A fost cel mai lung zbor de până acum … și la propriu și la figurat. Și asta pentru că am nimerit pe un rând fără geam! Exact, fără geam! Nu era suficient că am prins loc la margine, însă când am văzut nu am văzut geamul … ok, asta da experiență nouă! Pot să îmi imaginez un geam cu orice :)))

Am aterizat în Spania, am mers de ne-am lăut bagajele de cală și am coborât la subsol, acolo unde se închiriau mașini. Și … surprizăăă! O coadă luuuungă și pestriță de oameni, ce aveau aceeași dorință că și noi. Băi, nici în Spania nu scap de cozi :))? Asta e, ce poți să faci? Facem stiva de bagaje, căutăm un locșor unde pe putem desfășura și ne putem pe vorbit. Dacă tot trece timpul, să treacă cu folos :)


Până am reușit să închiriem mașinile s-a făcut noapte, așa că nu am putut admira prea mult Spania în drum spre cazare. Am putut observa însă palmierii de pe marginea drumului, câteva case luminate și semnele de circulație, scrise într-o limbă în care puteam să înțeleg unde mergem. Și ce bine esteee :D
Ne-am cazat la Hotel San Fermin, de 3 stele, undeva în Benalmadena. Frumos, cochet, curat … și cu bucătăria închisă, că am ajuns un pic mai târziu pentru ei. Nouă însă ne era foame, că deh! Stomacele noastre nu cunosc diferența de fus orar :)) Așa că am decis să mergem cu toții în oraș, să căutăm ceva deschis. Nu contează ce, doar mâncare să aibă!

 Ne-am împărțit în două grupuri, iar cel în care eram eu a hotărât să mergem să mâncăm la un restaurant indian.  I se putea citi pe față bucuria patronului când a văzut puhoiul de oameni care îi intră pe terasă :))) Ne-a întrebat cu multă satisfacție:

  -   How many people?

   Iar răspunsul a venit la fel de repede, de la unul din noi:

  -   All of us :))

Am unit vreo 4-5 mese pentru a fi toți laolaltă. Mâncarea a fost super bună, un pic picantă, iar la final am primit că și compliment din partea casei un pahar cu suc de mango. Mmm, delicios! Beam și mă tot întrebam dacă mâncarea a fost proaspăt gătită, că în afară de staff-ul localului, nu mai părea să mai fie cineva pe acolo.  Nu știu dacă și alții aveau aceeadi curiozitate, dar am aflat repede răspunsul: când a văzut câți oameni vor să mănânce, patronul a sunat după bucătar să vină. L-a chemat de acasă! Săracul :)))

Înainte de a ne întoarce la hotel, cineva a sugerat să dăm o raită pe plajă. Uuu, suntem chiar așa de aproape de mare? Daaa, mergem! Și într-adevăr, nu am făcut mai mult de 2 minute până la nisip. Ne-am așezat pe șezlonguri și am privit marea, atât cât puteam să vedem. E a doua oară când ajung să văd marea anul ăsta, însă emoția din suflet este aceeași. Îmi place la nebunieeee :D!



Ne uităm la ceas – e deja mâine de aproape o oră. La somn cu noi, că în câteva ore ne trezim pentru a pleca în expediția noastră în Sierra Nevada. Stay tuned, urmează aventuri și multe surprize :)
  
Cati :) miercuri, 25 mai 2016 0 comentarii

0 comments :

Trimiteți un comentariu

  • Urmărește-mă:
  • RSS
  • Facebook
  • Youtube