sâmbătă, 31 decembrie 2016


După câteva zile de plecat în orașe destul de departe de Zurich, de data asta am spus să rămânem prin preajmă. Nu de alta, dar suntem în Zurich de 3 zile și nu am explorat aproape nimic! Am putut vedea bisericile frumoase din taxi-ul acvatic, clădirile frumos înșirate pe marginea apei, și îmi doresc să le descopăr una câte una. Și toate astea după un mic dejun copios. Și unde mergem să mâncăm? Păi ... la Google :)  
___________________________________________________________
Când: iulie  2015
Unde: Uetliberg şi Zurich, Elveţia
Partener de tură: Radu
Transport: tren şi perpedes
Cazare: Zurich, Elveţia
Highlights: Planetarium, bisericile din Zurich
Ȋn câteva cuvinte: Planetarium, panoramă Zurich, Grossmunster, Fraumunster, taxi pe apă, picnic în parc
__________________________________________________________

Gazda noastră lucrează pentru gigant, și din câte am înțeles politicile de vizită sunt destul de permisive. Așa că ne-a luat cu el la muncă, pentru a lua micul dejun. Și a fost o experiență pe cinste! Un topogan în mijlocul unei săli enooorme, extrem de frumos colorată, cu multe, multe mese pline de bunătăți care mai de care, din toate colțurile lumii. Mai că nu știam ce vreau să mănânc :)))! Până la urmă am luat câte un pic din ce mi-a făcut cu ochiul și am încercat și niște chestii noi. Mmmm, delicioase! Un început bun de zi :)

Cu burticile pline și energizati, eu și Radu ne-am îndreptat către gară. O să mergem la Uetliberg, la recomandarea lui Damian. Cică e un planetarium frumos acolo, și un turn din care se vede o super, super panoramă a orașului. Abia aștept :D



Am luat trebul S10, de la linia 22 (yeap, mare e gata ta, Zurich-ule!) și am mers 20 de minute până la destinația noastră. Am avut noroc cu Radu, care era mai atent că mine, și  m-a luat de o aripă când trebuia să coborâm. Eu citeam devoram o carte a lui Dan Brown și ajunsesem la un capitol interesant, de nu mai vedeam și auzeam nimic în jur! Așa că  dacă nu era el, mă trezea controlul la capăt de linie :)))

Uetliberg e un fel de gară micuță lângă un deal – ca un fel de Tâmpa de-a noastră. Sunt multe indicatoare de aici, semn că ai ce face și pe unde te plimba.  Noi am ales să mergem la Planetarium, care e un fel de expoziție în aer liber a planetelor, la o scară de 1: 1.000.000.000 (9 zerouri, ca să nu le numărați și voi :))).  Și dacă Soarele era de mărimea unei mingi gonflabile de  plajă, Pământul nostru era cât o mărgică – la propriu! Sunt tare curioasă cum au calculat ei dimensiunile la microni  :)))))




Soarele :)


Drumul de la Planetarium urcă până în vârful unui deal, unde am văzut un turn. Aha, asta e turnul de care ne-a spus Damian! Eu am vrut să urc, Radu a spus ca așteaptă jos. Să mergeeeem!

Era un vânt de te dădea jos la capătul scărilor, dar  a meritat fiecare treaptă urcată. Priveliștea era ... mega-mega wow! Se vedea tot Zurich-ul, înșirat frumos de-a lungul râului, pădurile din jur, dealurile ... și după câteva minute mi-am dat seama că pot să văd și Alpii, în fundal! Alpii cei frumoși, unde o să urc în câteva zile! Se vedeau vârfurile acoperite de zăpadă, toate culmile colțuroase și aspre ..... o adevărată nebunie! Aș fi stat acolo să admir cu gura căscată toată frumusețea, dacă nu era să mă dea vântul jos :)))







Ne-am mai plimbat un pic prin parc, suficient cât să descoperim că zona oferă mult mai multe posibilități de distracție decât am estimat noi – sunt chiar și piste de biciclete, extrem de bine marcate, și trasee montane! Hmm, e rost de revenit aici, cu o proximă ocazie :) Noi nu o să abordăm nici unul însă, luăm tot trenul pentru a ajunge înapoi în oraș. E ora prânzului, ne e foame, mergem să luăm prânzul. Și yeap, tot la Google!



Acum îl înțeleg pe Damian când a spus că a pus câteva kilograme de când e în Elveția. Google are mâncare excelentă, extrem de variată, de îți vine să încerci și din aia, și din aia, nu te poți opri :))) Ca să nu mai spun că au înghețată Movenpick la desert și un bar de unde poți servi ce tip de cafea/cappuccino/lapte machiat/nebunie la pahar sau ceașca îți trece prin cap. Mmmm, delicios! M-aș putea obișnui :)))

După masa copioasă am plecat din nou în plimbare. Ne-am deplasat pe jos, de data asta, cu Google maps în față (ca să vezi concidenţă!), căutând atracțiile orașului. Și prima la care am ajuns este Grădina Botanică. E destul de mică, dar extrem de frumoasă. Lac cu nuferi, pădure de bambus, o mulțime de plante care mai de care mai colorate și mai diversificate – toate ne-au încântat ochii. Am găsit chiar și o carte pe o bancă, groasă, cartonată. Mă bucur că era în engleză, așa am și eu ce citi :)))






După plimbarea noastră pe alei ne-am așezat pe o bancă, sub un copac pletos, să ne odihnim un pic. Mie îmi era somn, așa că am pus capul pe rucsac și l-am rugat pe Radu să mă trezească când vrea să plecăm. Și dap ... am adormit pe bancă! Nu mult, cam 15 minute, dar e tot ceea ce am avut nevoie. Ah, cât îmi place când sunt într-un oraș în care nu mă știe nimeni, pot să fac ceea ce vreau :)))

Powernap-ul a avut efectul dorit – înviorare și multă energie la pachet. Acum putem să mergem în continuare la plimbare! Și am luat-o spre malul apei, acolo unde am văzut eu toate bisericile cele frumos arătoase. Prima în care am intrat a fost Fraumunster – catedrala ce are turnul cu ceas aurit. Apoi Wasserkirsche – o clădire căreia nu i-aș fi atribuit niciodată rolul de Catedrală, la cum arată pe exterior! Ce mi-a plăcut foarte mult e faptul că avea vitralii pe negru, ceea ce nu vezi foarte des la edificiile religioase. Aceleași vitralii negre pe care le-am întâlnit și la Grossmunster – caterdrala cu cele două turnuri identice, și următoarea în care am intrat.   E vreo modă pe aici cu geamurile negre :)?

Wasserkirche (in prim plan) si Grossmunster (in plan secund)




Interior Wasserkirche

Fraumunster
La ora 17 trebuia să mergem să îl luăm pe Damian de la muncă, așa că ușor-ușor am încheiat turul pietonal și ne-am gândit la o modalitate de ajunge înapoi. Răspunsul mi-a venit instant în căpșor – barcaaaa! Luăm din nou taxi-ul acvatic și ne plimbăm pe valuri până la destinație. Ceea ce am și făcut – geniaal! De ce nu fac și ai noștri Dâmbovița navigabilă?Aș fi primul și cel mai fidel client :))))







Mai aveam 30 de minute la dispoziție până la ora stabilită, așa că am profitat de asta și am dat o fugă până la biserica din vârful dealului – Reformierte Kirche Enge (Biserica Reformată). Foarte austeră pe interior, însă avea nistre vitralii foarte colorate, ce contrastau puternic cu pereții gri. Și priveliștea de la intrare asupra orașului era splendidă :)





După ce ne-am recuperat amicul de la job am dat fuga-fuguța până la supermarket pentru a lua cele de trebuință pentru un mini-picnic. În seara asta mergem în parc, ne întâlnim cu niște amici români de-ai lui Dami, facem un grătar și petrecem în stil elvețian. O să fie super super :) 

 Parcul în care am fost este de-a lungul apei. E verde, extrem de mare și plin de suprize plăcute – ca de exemplu grătarele de pe marginea aleilor sau grupurile de oameni care stăteau direct pe iarbă, fără să le pese de nimeni și de nimic, cântând la chitară sau desfășurând diverse activități sportive. Am vazur chiar și o aniversare în direct, oamenii au venit cu ditamai tortul, cântau și aplaudau frenetic :))))  A fost genial!




Am poposit în parc până în jur de ora 21, când am plecat spre aeroport să închiriem mașină. Am ajuns la concluzia că este mai ieftin așa, cel puțin o să dăm mai puțin pe transportul zilnic și o să avem nevoie de ea pentru deplasarea în Italia. Am mers și am închiriat o mașină mică și fâșneață, de culoare albă, pe care am plătit ... gulp .... 560 euro pentru 8 zile. Enorm, enorm, enooorm (pentru bugetul meu), dar altceva nu aveam ce să facem. Ah, și eu sunt șoferul, singurul autorizat să o conducă. Am ieșit în parcare așa de încet, de teamă să nu o zgârii, parcă conduceam un ou Faberge :))) Zece metri distanță de mine, vă rog, pentru toate mașinile :)))))

O să am ocazia să îmi testez abilitățile de șoferiță pe străzile elvețiene mâine, când dăm o fugă în Franța. Până atunci însă ... somn ușor :)
 

Puteţi găsi aici toate jurnalele despre aventura franceză :)
Cati :) sâmbătă, 31 decembrie 2016 0 comentarii

0 comments :

Trimiteți un comentariu

  • Urmărește-mă:
  • RSS
  • Facebook
  • Youtube